“Fructele maniei”

S-a intamplat de multe ori de-a lungul istoriei ca un lucru foarte iubit sa devina detestat sau invers – ceva neplacut de catre publicul initial sa ajunga sa fie considerat o capodopera. Am ales un exemplu clasic, poate mai putin stiut: “Fructele maniei”.

Povestea pe care o stim:

Povestea clasica americana despre Marea Depresie si despre cat de grea este viata in orice film cu Henry Fonda. De asemenea, este si o scena faimoasa in poveste, in care o tanara alapteaza un batran pe moarte, de care nu o sa rad pentru ca, serios, este foarte frumoasa.

Parerea initiala:

Imaginati-va ca “Inglorious Basters” a fost lansat in 1929. Ceva de genul. Desi prezenta cel mai evident caz de activism de la caderea Romei, “Fructele maniei” a avut parte de o primire mai mult decat rece. Deoarece “la naiba cu saracii” a cam fost politica Americii timp de cateva decenii bune, prezentarea devastatoare a saraciei americane realizata de Steinbeck a fost considerata ca fiind deprimanta de catre majoritatea cititorilor, si prin depresiva intelegem o conspiratie comunista/socialista.

“Fructele maniei” a fost considerat plin de minciuni, atat de partidele de stanga, cat si de cele de dreapta. Cartea a fost cenzuarata, interzisa si chiar arsa in orase de-a lungul Statele Unite, inclusiv in orasul in care Steinbeck s-a nascut.

In ciuda tratamentului primit de catre roman, Steinbeck a beneficiat in cele din urma de sprijin din partea lui Eleanor Roosevelt, realizatorul de filme John Ford si din partea realitatii, cand oamenii au aflat ca majoritatea actiunii cartii a fost bazata pe fapte reale. De fapt, Steinbeck chiar a mai cenzurat dintre evenimente, precum o crestere substantiala a populatiei de tarantule si vaduve negre pentru ca era mult mai interesat sa spuna o poveste, decat sa sperie natiunea.

In cele din urma, cartea a devenit una dintre cele mai importante, iar Steinbeck avea ca castige premiul Nobel pentru literatura in 1962.

Un comentariu la „“Fructele maniei”

  • mai 8, 2015 la 5:12 am
    Permalink

    Am inceput in liceu sa o citesc. Nu am terminat-o, dar mi-a placut foarte mult atunci.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *